Ideea a inceput sa prinda contur acum trei ani, mai mult din
joaca, dintr-o amintire din copilaria de
aur dar si dintr-o nevoie de a intelege trendul “vintage” din
Romania. Cum am povestit pe blog, primeam
haine de la vecinii nostri, nemti. Haine vechi, frumoase, pe care ei nu le mai
foloseau de ani de zile. Erau hainele anilor 80 din Nemtia, dar erau si haine
mai vechi printre acestea, maxim saptezeciste. Fata de ce se gasea in comertul
post revolutionar, hainele nemtilor erau pline de culoare si “diferite”. Douazeci
de ani mai tarziu, observ aceleasi haine, vandute la suprapret, sub eticheta de
Vintage. Te cam manaca sa aflii ce e cu supraestimarile unor haine fara eticheta
de brand, dar fata de care te simti nostalgic. Asa a aparut blogul Schimba Hainele.
Am inceput sa merg la targurile vintage, sa scriu despre
acestea, sa le critic sau sa le laud, sa cunosc “lumea vintage” din Bucuresti. Am
strans multe povesti pe blog cu aceste targuri, despre haine si multe
comentarii si pareri. Am inceput sa merg mai des prin SH-uri si sa caut hainele
de la targurile vintage. E adevarat ca piese de colectie gasesti putine, dar
daca iti dai putin interesul si vorbesti cu cine trebuie, poti gasi ce-ti
trebuie. Asa am inceput sa ma gadesc mai serios la idea de schimb. De la
hainele SH. Mi-as fi dorit sa pot schimba hainele cu mama sau cu sora mea, insa
nu ne-am potrivit niciodata. Prietene de schimb nici atat nu am avut. Si-atunci
de ce nu un schimb cu altcineva?
La unul din targurile vintage din La Scena am cunoscut-o pe Oana
(hainevintage.ro), organizatoarea targului, poate cea mai sociabila persoana
din acasta mica societate. Tot palavragind, ne-am dat seama ca si ei ii surade
idea de schimb, asa ca, de ce sa nu organizam ceva impreuna?
Primul eveniment s-a fost tinut in curtea Roxanei, prietena cea
mai buna a Oanei. A fost mai degraba un eveniment ad-hoc, deoarece desi
anuntasem pe facebook ca nu se mai tine evenimentul datorita ploii care
cotropise gradina, peste 15 fete au tinut mortis sa schimbe hainele intre ele,
chiar daca acest lucru insemna sa o faca in strada. Asa ca Oana le-a deschis
portile si s-au schimbat peste 150 de haine.
Urmatoarele evenimente au fost din ce in ce mai bune dar,
oriunde le organizam se intampla cate ceva ciudat, de la babute care aflasera
de la televizor de schimb, la persoane nemultumite ca nu se pot misca atat de
repede in freamatul schimbului. Am avut emotii de fiecare data. E un eveniment pe
care teoretic il organizezi destul de usor, dar e plin de neprevazut.
Ca sa organizezi schimbul ai nevoie de umarase si standere, de
reguli stricte, de putina promovare, “Word of Mouth” cum se spune prin
publicitate si multa voie buna. Cel mai bun an al evenimentului Schimba
Hainele, a fost in 2011, am scris si o retrospectiva. A fost
anul in care regulile schimbului au mai fost putin modificate si dintr-un decalog, s-au
transformat in alte 3 verbe la imperative,
pe langa schimba hainele: colectionam, ne sfatuim,
scotocim.
Acum vad schimbul exact ca in primul articol de pe blog, ca pe o
atitudine eco a femeilor care nu vor sa cumpere haine in nestire si sa le uite
in dulap, ci vor sa le ofere o noua viata, o noua sansa sa fie purtate si admirate.
Asa, anul trecut mi-am schimbat jumatate din garderoba. Ininate sa plec la
schimb ma uitam in sifonier, iar hainele pe care nu le mai purtasem de un an le
aduceam la schimb.
In doi ani de zile, au schimbat haine in jur de 200 sau 300 de
fete si speram sa creasca numarul. Anul acesta insa nu am mai avut timp decat de o editie de schimb. Pe viitor mi-as dori sa dezvolt o comunitate online schimba
hainele, insa desi am planul facut, detaliat de la mesajul de bun venit in
comunitate pana la functionalitati de programre, acest lucru implica resurse
aditionale, pe care momentan, le caut. Asa ca, pana gasesc putin timp, va invit la
schimb, in compania noilor colege, care s-au alaturat ambasadorilor schimbului: Laura, Ruxandra
si Ana. Cu ele vom vorbi sa vedem cand organizam urmatorul schimb.
Postări
