Se afișează postările cu eticheta magazin SH. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta magazin SH. Afișați toate postările

luni, 11 ianuarie 2010

Cat de creativi suntem?


Sursa foto

Lui Mary ii placea sa lase impresia ca este o altruista. Intre altruismul ei si zgarcenia sotului, compromisul se numea magazinul SH. Cum se manifesta acest altruism? Simplu: mergea la SH-ul din coltul strazii, urmarea cand sunt reducerile, iar cand orice produs ajungea la 10.000 lei vechi, cumpara tot ce-i cadea in mana. Orice. Haine barbatesti, de dama, de copii, jucarii, perdele, draperii, etc.

Cum ajungea acasa, desfacea sacul plin de cumparaturi. Sorta hainele si spunea: bluza asta i se potriveste cumnatei, pantalonii surorii, camasa vecinului, rochita copilului de de la celalalt bloc, jucariile copiilor de la tara. Dupa ce le sorta, toate urmau sa fie atent ingrijite pentru a le acorda un loc special in viata ei si a celor dragi. Cosea, peticea, broda, orna cu fundite si nasturei luati de pe la alte haine sau din targ, inventa floricele si ornamente din panglici si alte tesaturi, toate dupa reguli stricte dar numai de ea stiute. Isi hranea pasiunea pentru "creatie" prin cel mai ieftin mod posibil, dar o facea intr-un mod placut si aerisit.

De ceva timp, pe fondul crizei economice, am observat o tentatie din ce in ce mai mare catre magazinele SH. Dar ma intreb cate romance atunci cand cumpara din SH se gandesc cum ar putea sa imbunatateasca produsul cumparat, mai ales daca acesta are nevoie de imbunatatiri? Cine isi dedica atentia asupra detaliilor?

La Verde Cafe
exista un spatiu unde putem face asta. Sunt tot felul de margelute si panglicute, ata, ac si voie buna. Ideea e simpla: ei pun la dispozitie materialele iar noi creem singure o bijuterie sau ne impodobim hainuta draga.

joi, 7 ianuarie 2010

Cum combinam hainele vintage?




Mama avea o colega careia ii placea la nebunie sa mearga prin magazinele SH. O colega pentru care banii nu erau o problema, din contra, sotul ei era director la fostul SNTR (Societatea Nationala Tutunul Romanesc) si totusi, poate din cauza unui complex din copilarie, poate din cauza parintilor ei de familie buna si astfel mai selectivi, isi dorea foarte multe haine. Nu conta forma, marimea, daca i se potriveau, daca erau in armonie cu dimensiunile corpului ei, ea vroia haine si metoda cea mai simpla de a avea foarte multe era de a devasta un magazin SH.

Intr-o vizita la noi acasa am auzit o discutie in care mama ii povestea de Christine Valmy, care intr-un interviu declarase ca pe vremea cand era mai saraca purta un singur sacou, foarte frumos, foarte scump dar elegant, dintr-un material rezistent. La acesta alterna cateva bluze sau camasi pentru a arata in fiecare zi diferit, dar acest lucru o facea ca de fiecare data sa fie eleganta, in defavoarea faptului ca aparent era imbracata mai tot timpul la fel.

Colega i-a zis mamei ca nu este de acord cu aceasta treaba. Mai bine mai putin elegant dar mereu in schimbare, desi arata de multe ori, chiar de prea multe ori, caraghioasa. De aceea mi-am pus intrebarea cum e mai bine sa arati: in schimbare, mereu sub alta infatisare sau acelasi om elegant, in fiecare zi.

In special cand incepi sa iti cumperi vintage, tentatia de a amesteca haine din epoci diferite este foarte mare, pentru ca poate ne place o rochie din anii '50 si o haina din '80. Cum facem? Ce stil abordam si dupa ce criterii avem voie sa le combinam? Un exemplu bun de cum sa asortezi SH cu nou il gasiti pe Style Bytes. Foarte tari combinatiile!

Si un alt exemplu: Roxana de la This is My Suit.

duminică, 3 ianuarie 2010

SH de Romania

Dupa revolutie a fost o invazie de magazine second hand in toata tara. Hainele erau cumparate la kilogram din Anglia sau cel mai des Germania si vandute la bucata in sedii ale magazinelor care abia dadusera faliment. Romanii din clasa de mijloc aveau acces la haine cu eticheta, la preturi mici. Gaseam usor haine purtate dar in conditii foarte bune. Nu am avut niciodata vreo preferinta pentru vreo marca, pentru ca nu intelegeam diferentele de design, dar ori de cate ori intalneam o eticheta de care probabil auzisem, ma gandeam daca nu cumva e prea valoroasa pentru mine.

Pe de alta parte intram cu rusine intr-un magazin, cu gandul ca cine stie ce ar zice colegii sau cunostintele daca ar vedea unde intru, dar pana la urma pasiunea pentru haine diferite de cele pe care le gaseam in Cocor sau Unirii se dovedea a fi mai importanta decat rusinea. Gaseam multe, de la Escada, H&M, Esprit, Ralph Lauren, C&A, Calvin Klein la blugi Diesel sau Levis. Din cauza bugetului limitat pentru haine, petreceam si cate o ora pentru a alege un tricou sau un pulover mai rasarit, dar cotrobaiala merita pana la urma.

Acum, la 20 de ani distanta, nu mai intru in orice SH. Am nevoie de referinte, vreau sa stiu dinainte daca imi pierd timpul sau daca e un SH care aduce in mod constant "marfa". In plus este foarte comic simbolismul de care se folosesc in a se promova ca magazin, fara niciun reper in ceea ce priveste hainele vechi. Cel mai bun exemplu este cel de mai sus, din Brasov.

Voi ce SH-uri mai frecventati?

luni, 23 noiembrie 2009

Tablou de vechituri personalicesti

Sursa foto

Vreau sa inteleg diferenta dintre magazinele si targurile de vintage si magazinele second hand, sau diferenta dintre targuri de vechituri si targurile de vintage. De fapt vreau sa inteleg daca exista vreo diferenta.

Poate ca intr-o parte gasesti lucruri mai atent selectionate, dupa criterii individuale ce tin de personalitatea fiecarui vanzator in parte iar in cealata parte criteriile de selectie sunt generale, de genul sa fie vechi, sa fie folosit, sa nu mai aiba vanzatorul nevoie de obiectul respectiv.

Dar frumusetea obiectului luat fie dintr-o parte, fie din alta si contextualizat in spatiul personal poarta acceasi frumuste si are aceeasi incarcatura estetica. E o poveste doar de timp dedicat cautarilor. Cine dedica timp acestor cautari? Cine sunt cautatorii de comori?

luni, 5 octombrie 2009

Fi eco - schimba hainele

La inceputul anului am primit o gramada de mailuri de cum sa fii mai eco si propagau ideea ca sa fii eco nu e atat de greu. Pana acum cativa ani cumpararea de haine din magazine second-hand erau asociata cu saracia. Era rusinos sa fii vazut intrand intr-un astfel de magazin. Totusi, am aflat si noi ce se intampla prin alte parti ale lumii si am inteles si care e faza cu reciclarea, reutilizarea si eliminarea risipei de resurse ale planetei, dar am inteles si sa apreciem hainele foarte frumoase pentru care alti oameni nu mai au loc in sifonier.

Imagineaza-ti ca tocmai te-ai intors de la shopping cu multe plase, bluzite peste bluzite, fustite si jeansi, doar ca, din pacate, pui ceva kilograme in plus pe tine si hainele nu-ti mai vin bine. Daca le arunci o sa mai trimiti niste "chestii" la groapa de gunoi si o sa pierzi si acea investitie, daca le vinzi unui magazin second hand castigi niste bani si alte persoane pot purta acele haine. In Berlin am auzit ca tinerii practica o meserie cat se poate de frumoasa si ecologista, cauta haine in magazinele second hand pe care apoi le vand celor interesati, la un pret mai mare.

Tinerii din Romania care s-au plimbat prin Vestul Europei stiu ca in magazine second-hand poti gasi haine foarte chic la preturi mici, asa ca ti-ai putea permite si tu o rochie Dolce sau o geanta Prada. Lunar se organizeaza targuri unde o mana de romance au invatat ca pot realiza haine foarte moderne folosind materiale care altfel ar atrage molii intr-un colt al dulapului sau ar ajunge la groapa de gunoi. Rezultatele sunt fantastice. Fostul tau sacou de care te-ai plictist poate fi transformat in cateva zile intr-o vesta trendy pe care s-o poarte la un eveniment monden o celebritate.