sâmbătă, 30 ianuarie 2010

MGB Bucuresti vs. Firenze

Alte curiozitati despre targuri cu Gabriela:

Toata lumea spune ca cel mai bun targ de vintage a fost MGB si toata lumea pleca de la targ incarcata de energie. Cum reuseai?

Ma bucur foarte tare sa aud ca lumea are acest sentiment cand se gandeste la MGB. Cred ca a fost asa pentru ca a fost si primul targ de vintage pus intr-o asemena lumina incat sa para un eveniment: concerte ale unor band-uri la inceput de drum, prezentari de moda, free make-up si free hair-styling corners, vedete invitate (gen Yvan the face hunter, Charlie Le Mindu), schimbarea locatiilor (pe cat s-a putut artsy si underground: vezi The Ark- MGB a fost primul eveniment in acel spatiu). Ideea era sa vin mereu cu ceva nou, incitant, iesit din tiparele cunoscute.
Energia probabil venea si ea de la ambient, muzica buna si de la colectivul care se crea: oameni cool, iubitori de frumos.

Intr-o tara in care toata lumea tinde spre vest si nu se concetreaza sa imbunatateasca ceva inauntru, presupun ca intampinai destul de multe atitudini descurajatoare sau dificultati in organizarea targului. Care au fost cele mai frecvente sau cele mai comice?

Heh, mie nu pot sa zic ca mi-a fost greu din acest punct de vedere pentru ca mai toti imi spuneau ca incerc sa fac un lucru frumos. La inceput a mers ca uns, numai ca toti vroiau sa se imbogateasca dupa urma MGB, fie ca erau expozanti, fie ca erau patroni de local. Din pacate nu prea am avut parte de sponsori si a trebuit sa ridic brandul de una singura. La mine totul se reducea la bani cand era vorba de organizat targul. Tin minte o data de Craciun cand am organizat editia a 6-a la Tephra ca nu au venit decat vreo suta de vizitatori si, chiar daca nu vorbisem in prealabil nimic de vre-un contract sau suma cu patronul, a trebuit la sfarsit sa-i dau 1500 lei, suma care reprezenta toate castigurile mele din acea zi. Comic era pe vremuri cand faceam primele editii in La Scena, ma imprietenisem destul de mult cu patronul, dl Hornoiu care se purta cu mine ca un tata. Un om foarte dificil, dar si foarte comic. Stiu ca stateam in biroul dumnealui in serile dinaintea targului pana pe la 1 noaptea sa stampilez biletele de intrare si cand in sfarsit plecam acasa ma suna sa-mi zica ca nu am vorbit nimic despre ziua ce urma sa vina, despre organizare si alte aspecte pe care eu oricum le pusesem la punct cu baietii care lucrau acolo, o gasca de tipi foarte de treaba. Cel mai comic pentru functionarii din spatele ghiseelor a fost insa numele firmei "Curtea Bunicii".

De curand ai avut ocazia sa organizezi un targ la Firenze. Sunt diferente impresionante intre ceea ce faceai in Bucuresti fata de Firenze?

Aici s-a strecurat o mica-mare confuzie. Probabil pentru ca fac incercari de a ma muta la Firenze si am tot mentionat. Un targ insa l-am organizat in orasul in care stau acum, Massa-Carrara(un oras turistic, situat intre mare si munte). Ne-am strans 3 fete, eu, sora mea si o amica italiana si am pus la cale un mic targ, pe cat s-a putut dupa modelul MGB. Bineinteles ca au exista diferente, vorbim de 2 tari diferite si chiar si intre Massa si Firenze sunt diferente considerabile.
Am observat insa ca nu a fost asa de bine primit targul nostru, nu pentru ca nu aveam marfa buna si de calitate ci pentru ca ei sunt obisnuiti cu "mercato" {piete mari in centrul sau la malul marii in care se strang tot felul de comercianti care vand marfa ieftina si de proasta calitate} sau nu-si cumpara haine decat din magazine gen D&G sau diferite supermarketuri. La Firenze insa treaba ar fi cu totul diferita pentru ca ei deja au acest tip de targ vintage sau designer dar m-am documentat si am aflat ca nu exista tipul MGB. Sunt foarte entuziasmata si-mi doresc foarte mult sa ajung intr-o zi sa-l organizez acolo. Ar fi un mare achievement!

6 comentarii:

  1. Foarte interesant interviul!
    In ceea ce priveste targurile vintage, nu bag mana-n foc ca ar functiona nici la Firenze, acolo modelul e targul Vintage Selection, participanti putini cu nivel foarte inalt al articolelor prezentate. Adica exact ceea ce nu functioneaza deocamdata in Romania. Firenze e o piata de prezentare pentru furnizori, nu o piata de desfacere. Adica e posibil sa iasa chiar mai nasol decat la Massa.
    Sunt multe orase in care ar functiona insa, Roma e unul dintre ele.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am uitat sa precizez ca Vintage Selection e bianuala, are in jur de 30-40 de participanti si peste 10000 de vizitatori (yap, zece mii).

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, o sa merg si eu maine acolo sa mai invat una, alta.

    RăspundețiȘtergere
  4. O sa-ti placa mult, e superb! Distractie placuta (ah ce-as vrea sa fiu si eu acolo acum!). O sa mai fie o editie in vara.

    RăspundețiȘtergere
  5. Si eu as vrea sa fiu acolo acum! :) Acolo sau la Berlin :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Bolnav de cancer la 24 de ani

    Mă numesc Magyara Rudolf Leonard, am 24 de ani şi bani prea puţini pentru a-mi permite medicamentele necesare tratării afecţiunilor de care sufăr. Nu am pe nimeni, am crescut, de la un an, în mai multe case de copii din Sibiu, iar de la 18 ani sunt pe drumuri. Acum dorm la un adăpost de noapte din Sibiu şi nu pot munci pentru că medicii mi-au interzis efortul fizic. Sufăr de ciroză hepatică, ulcer, leucemie şi scolioză toracică şi am nevoie, lunar, de medicamente în valoare de aproape cinci milioane de lei pentru a putea urma tratamentul prescris de medici. Mă adresez oamenilor cu suflet şi credinţă în Dumnezeu să mă ajute pentru a putea continua acest tratament. Cei care doresc, mă pot ajuta cu mici donaţii în contul deschis la BCR RO36RNCB0231088855520001 (lei).

    Vă rog ajutaţi-mă dacă nu pot să mor.

    E-mail: rudolfleonard@yahoo.com

    Telefon: 0757205495

    Vă mulţumesc anticipat.

    Boală, disperare, durere, neajutorare şi câte sinonime ar putea descrie situaţia acestui om. În jurul nostru în fiecare zi mor oameni. Mor sau trăiesc cu o frică teribilă de moarte din cauza indiferenţei noastre. În fiecare zi semenii noştri duc poveri grele în sufletele lor. Cine dintre noi este gata să întindă o mână de ajutor???

    Nu pot să ajut acest om financiar, dar vreau prin acest anunţ să sesizez pe cei care nu stau cu mâna întinsă şi pot să pună ceva deoparte ca să contribuie la această nevoie. Dumnezeu spune că: religiunea curată şi neîntinată înaintea Lui constă în cercetarea văduvelor şi orfanilor în necazurile lor. (Iacov 1). Tu ce faci în acest sens. Contribuie şi tu la salvarea lui Rudolf. Am aflat despre situaţia lui de la el, când a lăsat mesajul de mai sus într-un comentariu pe acest blog. Trimite acest mesaj tuturor celor care ar putea să dea o mână de ajutor.

    RăspundețiȘtergere