MGB Bucuresti vs. Firenze

Alte curiozitati despre targuri cu Gabriela:

Toata lumea spune ca cel mai bun targ de vintage a fost MGB si toata lumea pleca de la targ incarcata de energie. Cum reuseai?

Ma bucur foarte tare sa aud ca lumea are acest sentiment cand se gandeste la MGB. Cred ca a fost asa pentru ca a fost si primul targ de vintage pus intr-o asemena lumina incat sa para un eveniment: concerte ale unor band-uri la inceput de drum, prezentari de moda, free make-up si free hair-styling corners, vedete invitate (gen Yvan the face hunter, Charlie Le Mindu), schimbarea locatiilor (pe cat s-a putut artsy si underground: vezi The Ark- MGB a fost primul eveniment in acel spatiu). Ideea era sa vin mereu cu ceva nou, incitant, iesit din tiparele cunoscute.
Energia probabil venea si ea de la ambient, muzica buna si de la colectivul care se crea: oameni cool, iubitori de frumos.

Intr-o tara in care toata lumea tinde spre vest si nu se concetreaza sa imbunatateasca ceva inauntru, presupun ca intampinai destul de multe atitudini descurajatoare sau dificultati in organizarea targului. Care au fost cele mai frecvente sau cele mai comice?

Heh, mie nu pot sa zic ca mi-a fost greu din acest punct de vedere pentru ca mai toti imi spuneau ca incerc sa fac un lucru frumos. La inceput a mers ca uns, numai ca toti vroiau sa se imbogateasca dupa urma MGB, fie ca erau expozanti, fie ca erau patroni de local. Din pacate nu prea am avut parte de sponsori si a trebuit sa ridic brandul de una singura. La mine totul se reducea la bani cand era vorba de organizat targul. Tin minte o data de Craciun cand am organizat editia a 6-a la Tephra ca nu au venit decat vreo suta de vizitatori si, chiar daca nu vorbisem in prealabil nimic de vre-un contract sau suma cu patronul, a trebuit la sfarsit sa-i dau 1500 lei, suma care reprezenta toate castigurile mele din acea zi. Comic era pe vremuri cand faceam primele editii in La Scena, ma imprietenisem destul de mult cu patronul, dl Hornoiu care se purta cu mine ca un tata. Un om foarte dificil, dar si foarte comic. Stiu ca stateam in biroul dumnealui in serile dinaintea targului pana pe la 1 noaptea sa stampilez biletele de intrare si cand in sfarsit plecam acasa ma suna sa-mi zica ca nu am vorbit nimic despre ziua ce urma sa vina, despre organizare si alte aspecte pe care eu oricum le pusesem la punct cu baietii care lucrau acolo, o gasca de tipi foarte de treaba. Cel mai comic pentru functionarii din spatele ghiseelor a fost insa numele firmei "Curtea Bunicii".

De curand ai avut ocazia sa organizezi un targ la Firenze. Sunt diferente impresionante intre ceea ce faceai in Bucuresti fata de Firenze?

Aici s-a strecurat o mica-mare confuzie. Probabil pentru ca fac incercari de a ma muta la Firenze si am tot mentionat. Un targ insa l-am organizat in orasul in care stau acum, Massa-Carrara(un oras turistic, situat intre mare si munte). Ne-am strans 3 fete, eu, sora mea si o amica italiana si am pus la cale un mic targ, pe cat s-a putut dupa modelul MGB. Bineinteles ca au exista diferente, vorbim de 2 tari diferite si chiar si intre Massa si Firenze sunt diferente considerabile.
Am observat insa ca nu a fost asa de bine primit targul nostru, nu pentru ca nu aveam marfa buna si de calitate ci pentru ca ei sunt obisnuiti cu "mercato" {piete mari in centrul sau la malul marii in care se strang tot felul de comercianti care vand marfa ieftina si de proasta calitate} sau nu-si cumpara haine decat din magazine gen D&G sau diferite supermarketuri. La Firenze insa treaba ar fi cu totul diferita pentru ca ei deja au acest tip de targ vintage sau designer dar m-am documentat si am aflat ca nu exista tipul MGB. Sunt foarte entuziasmata si-mi doresc foarte mult sa ajung intr-o zi sa-l organizez acolo. Ar fi un mare achievement!