Silvana

Povestea rochiilor e poate mai putin interesanta decat povestea cuplului (si poate ca asa si trebuie sa fie). S-au cunoscut la studioul foto unde lucra viitorul meu tati, care in loc sa-i developeze filmul in cele cateva zile necesare, a reusit sa lungeasca procesul la vreo cateva saptamani. La scurt timp dupa si-a luat ramas bun de la cohorta de gagici care-l curtau (hehe, asa cel putin spune el) si a pus marea intrebare, citez: "Vrei sa fii taranca mea?". Si mama a vrut. S-au casatorit dupa 3 luni. Iar legenda spune ca abia atunci a aflat tata ca viitoarea lui sotie nu avea 18 ani, cum parea, ci 28, fiind deci cu cateva luni mai batrana ca el.

29 nov 1979 – cununia civila

1 dec 1979 – nunta. Soare la amandoua ocaziile si o caldura neobisnuita pentru iernile de atunci. Coafura rezista!

Rochia de cununie era din triplu voal si avea un subtil cordon impletit din acelasi material, care insa nu razbate de dupa imensul buchet de garoafe – florile preferate ale mamei. Am pastrat-o toata adolescenta, asteptand rabdatoare sa "grow into it". Din pacate au mancat-o moliile intre timp, iar mama a decis s-o arunce. Decizie cu care nu as fi fost nici in ruptul capului de acord, daca eram de fata!...

Rochia de mireasa, din matase chinezeasca cu un model vegetal foarte finut, in tesatura, dantela adusa de peste mari si voal din comert . A ramas doar o bluza din ea. Papionul cu jabou purtat de tata era si el din aceleasi materiale si facut de aceleasi manute. Ale unei anume Viorica, consateanca, vecina de peste drum si croitoreasa desavarsita, "vinovata" de mare parte din superba garderoba a mamei mele (rochiile facute e ea au circulat pe la toate nepoatele si verisoarele mamei, iar pe mare parte din ele inca le purtam cu mare placere sora mea si cu mine).

Voalul, nici prea lung, nici prea scurt, s-a rupt inca de la nunta. Dar parintii mei inca "rezista" dupa 31 ani!

Roxana

Anul de gratie 1976, locatia rustica, mirii emotionati. Mireasa isi achizitionase rochia de pe faimosul Lipscani (stradutele-i faimoase ce pe atunci dadeau tonul in materie de moda, or so I've been told)....rochia este simpla, ce are spectaculos este trena, care facea si cred ca si astazi da o oarecare somptuozitate rochiei de mireasa.

Nu se mai stie nimic despre rochie (ce pacat!!!)...mi-ar fi placut sa o pot ajusta si poate chiar purta rochia!

Pe unde se mai intampla chestii?

Garage sale

Just another fashion fair ... not!

Concurs: "Nunta in Epoca de Aur"

Pentru ca am primit cereri de prelungire, concursul se prelungeste pana la sfaristul lunii august. In acest fel vor avea timp suficient toti cei care isi viziteaza bunicii sau parintii, sa recupereze cateva poze, sa scaneze pozele si sa ni le trimita alturi de poveste.

Mecanismul concursului este aici si va reamintesc ca premiul cel mare este un abonament la decat o revista iar cine culege cele mai multe like-uri pana pe 30 august, primeste un cadou surpriza.

Mi-as dori tar mult sa stiu povestea miresei din fotografia de mai sus.

Schimba Hainele (2)

Pe tocuri, fiti gata, start! A fost o zi tare simpatica si vremea a tinut cu noi, pentru ca nu era sufocant de cald, erau doar cativa norisori, numai buni de tinut umbra. Curtea deBufet s-a umplut la ora 12 de haine si de fete nerabdatoare sa isi schimbe garderoba. Putina lume a intarziat, toate cele care si-au dorit schimbul, au ajuns la timp.

Primul moment comic al zilei a fost ca multe din participante ne-au ajutat sa punem hainele in standere si sa le aranjam, pentru a fi sigure ca ochiesc ceva ce sigur si-ar fi cumparat in absenta targului schimba hainele.

La ora 12.30 fix s-a dat startul. Alt moment comic, cand Mirela a luat atitudine de profesoara de sport. In timp ce toate fetele asteptau sa se napusteasca catre umarasele care parca intrasera deja in posesia lor, Mirela le-a deconectat si le-a adus dupa bariera virtuala a dorintei de a pune mai repede mana pe umaras. Asa s-a dat startul, filmat de Realitatea TV. Cand le-am vazut cum s-au napustit nu m-am putut stapani sa nu rad, lucru care ulterior nu a fost de folos. Pana cand mi-a trecut mie rasul, fetele infascasera tot. :))

Asa ca m-am apucat de facut poze,

daca tot nu mai aveam cum sa pun mana pe ce imi doream. Am intrebat, absenta cumva, daca nu le vine, ma lasa si pe mine sa probez, dar n-a fost sa fie.

Toate pozele de la eveniment sunt pe FB aici.

Eram in curtea din fata si observam cu ce atentie se uita la lucruri, cum le masoara si mi-am dat seama ce instrument de tortura pentru haine pot fi ochii, pana cand acestia se bucura de ceva:

Un alt moment comic a fost cand m-am rotit catre curtea terasei. Daca vreo 10-15 minute am stat sa observ cu ce patima isi cautau si aleageau piesele vestimentare, cand m-am intors catre curte, am inspirat aerul eliberarii de oboseala mentala de a cauta. Ce bucurie acolo! Daca mergeti de obicei la deBufet stiti ca e o terasa, frumoasa in care lumea sta la masa si se bucura de o conversatie interesanta. De data aceasta, in curtea deBufet zburdau hormonii probatului. Nu va inchipuiti pornaciuni. Nu s-a dezbracat nimeni in curte, dar nici nu se sfiau sa puna o rochie peste, pana se elibera paravanul sau toaleta.

Majoritatea au plecat fericiti de la schimb. Cei care au fost usor nemultumiti, ne-au atras atentia iar singurul motiv de nemultumire a fost ca nu am facut trierea cum trebuie. Au gasit printre haine cateva lucruri murdare, nespalate, sau destul de uzate si sincer nu ma asteptam. Am crezut ca suntem oameni de cuvant si seriosi si nu ne tinem de frivolitati. In urma acestui mic incident am hotart sa fim mult mai atente la triere si sa schimbam modul de anuntare al schimbului. Vom organiza spre sfarsitul lunii august o editie, pe baza de invitatie, in care daca esti pe lista de invitati poti sa inviti maxim o prietena. Ne-am gandit ca e un mod bun de triere, prin recomandare. In cine sa ai incredere daca nu in prietena cea mai buna? Voua cum vi se pare ideea?

Concurs: "Nunta in Epoca de Aur"

Sunt 6 povesti pana acum in competitie si mai sunt doar cateva zile pana la decizia finala. Sa prelungim termenul? Mai ajunge cineva acasa la parinti/ bunici, in vacanta, sa scormoneasca prin albumele de familie sa le scaneze pentru a se inscrie in concurs?

Consum alternativ

Pentru primul targ la care am fost organizator, a fost o lectie buna si o palma fata de ideile pe care le nutream pentru un asemenea tip de eveniment.

Asociez cumparatura de haine vechi/sh cu un soi de consum alternativ, opus consumersimului si aparut din nevoia de a gasi alte solutii pentru hainele cu adaos comercial grosolan sau de proasta calitate. O metoda de a combina originalitatea si bugetele de care dispunem pentru haine. Pe langa satisfacerea nevoii de exprimare prin haine, targurile "vintage" sunt si o buna metoda de socializare si voie buna, dar, faptul ca in prima ora au aparut doar 2 sau trei persoane ne-a demoralizat pe toti. Am plecat sa pun afise prin oras si sa anunt din nou pe Facebook, sa pun poze, sa arat cat de fain este. Nu a fost de folos. Weekendisti erau la Mika, in Mamaia si degeaba am facut apel la instrumentele facebookiste, ca nu s-au imbulzit inapoi pe autostrada. Abia spre sfarsitul targului s-a mai animat atmsfera, inspre 5-6 seara, asa ca unii participanti au hotarat sa mai ramana, nu pentru a vinde cat pentru ce aminteam la inceput: socializare si voie buna.

O alta bila neagra este aglomeratia de targuri care revendica acest tip de consum alternativ. Sunt prea multe in Bucuresti! Era organizat unul in acelasi timp cu noi, dar nu asta conteaza ci faptul ca ne-am cam saturat. Sunt prea multe si cu greu reusesti sa aduci lucruri noi in peisaj. Sunt aceeasi participanti de fiecare data, cu aceleasi modalitati de a alege hainele pentru targ. Nicio noutate, astfel ca interesul se pierde repede. Street Delivery sau Jaff (care apropo are un eveniment programat weekendul acesta, pe 31 iulie) sunt exemple care ne demonstreaza cum consumul alternativ merge mai departe, cum pe langa consumul de haine si socializare te mai si informezi, iti hranesti spiritul.

Totusi, pentru cei ce cred ca targul Cutezatoarele a fost anuntat doar pe facebook, am pregatit o scurta analiza: campania online a durat 5 zile, inainte de eveniment, bannere & articole (121, metropotam, hipmag, fashion&beauty, pudel, stilfeminin). Am avut si o aparitie in print in saptamanalul zile si nopti. Am folosit ca trigger FB dar si blogul schimba hainele si haine-vintage.ro. Am avut free PR pe mayra, revista atelierul, stiri pe scurt, ziare.com plus ceva bloguri). Eu cred ca am atins undeva la 10.000-12.000 de persoane. Traficul estimat la targ era undeva la 3% din expunere. Daaar, nu am luat in calcul perioada, concertul Mika, si weekendisti bucuresteni. E o lectie pentru primul targ organizat si o palma pentru ca nu mi-am facut temele.

Lectia pe scurt:

1. Alege bine perioada targului, sa nu se suprapuna cu evenimente sezoniere.

2. Cine se trezeste de la 10 ca sa se repeada la 11 la targ? Poate ar trebui mutat mai spre dupa-amiaza, cand nevoia de consum alternativ se transforma in foame, senzatie care cere o interventie imediata.

3. Pune ceva nou pe langa haine, imbina consum alternativ de haine si muzica alternativa in spatii alternative. :))

Cutezatoarele - editia a doua

Cum a fost la Cutezatoare. Astept raspunsul vostru, al participantilor. Spre finalul zilei revin si eu cu judecata mea:). Multumesc!

Aici Medine a protestat de(constructiv).

Lucrurile progreseaza

Targul a inceput

Mai multe poze aici

Revenim cu poze in album :)