O gasiti aici. O scriam in dorinta de a schimba ceva vechi in ceva nou si de a cauta conotatiile "vintage" din Romania. Pe parcursul acestui an de cautari am inteles ca orice poveste romaneasca autenica poate capata sens doar daca este spusa de cine trebuie, Cristian Mungiu, Stefan Constantinescu sau Andrei Ujica sau daca implica personaje celebre. Desi mi-as fi dorit sa fie un sentiment comun de apartenenta fata de un context social, acest sentiment nu poate fi unul manifest. Il tinem ascuns in noi si il surescitam daca avem un povestitor bun. N-am fost un povestitor bun, dar imi doresc acest lucru pentru anul care vine. Renunt partial la cautarea semnificatiilor vintage romanesti. Am strans multe fotografii si multe comentarii care mi-au demonstrat ca nu conteaza atat de mult ce am fost, cat ce vom fi. "Viitorul suna bine" dupa cum bine o spunea un slogan celebru si sper sa am ocazia aceasta in evenimentele schimba hainele ce vor urma.
Ne auzim la anu'! Va urez un an minunat!
Postări
