De la sate adunate

O poveste vintage de la Mariana, de la inceputul anilor 70, in Transilvania (comuna Bahnea):
In mediul rural traditia este mult mai mare decat in cel urban. Mai ales cand e vorba de imbracaminte. Iar cand imbracamintea trebuie armonizata cu varsta, noutatea nu prea mai incape.
Cand eram mica, nu intelegeam de ce bunica mea avea la usa de la intrarea in casa fel de fel de draperii din materiale bunute, care mai de care mai inflorate si mai viu colorate. Fiul ei (unchiul meu), domn de la oras, insurat cu o femeie carei ii placea sa fie in pas cu moda, ii aducea in fiecare concediu, drept cadou, cate un material de rochie, de obicei colorat si inflorat. Bunica nu-l refuza si-i spunea de fiecare data ca isi va face o rochie la coritoreasa satului. Dar intotdeauna in anul urmator acel material reprezenta perdeaua contra mustelor de la intrarea in casa. Intr-un an asa, intr-al doilea la fel, pana cand fiul s-a razgandit si i-a adus o rochie gata facuta de la oras, dintr-un material inflorat, in aceeasi tonalitate. Impins de curiozitate, dupa cateva zile o intreaba pe bunica de ce n-o poarta. Aceasta i-a spus ca de mers pe ulita in zi de sarbatoare "nu se cade", iar daca merge in ciurda dupa vaca aceasta se sperie. Asa ca daca vrea sa-i faca vreun cadou sa se gandeasca la obiceiurile satului natal.